Fundamente
De ce ar putea apa să poarte informație
Ideea are aproape patruzeci de ani, un laureat Nobel și o comunitate științifică împărțită. O prezentăm așa cum este: o linie de cercetare deschisă.
Notă
Ce găsești aici
Pagina strânge teoriile, experimentele și autorii pe care ne sprijinim când explicăm cum funcționează tehnologia. Sunt cercetări ale unor terți, independente de O.V.E.P. Dovezile despre produsele noastre stau separat, în dosar.
Domeniul este contestat: memoria apei nu are consens în comunitatea academică, iar unele dintre lucrările citate au fost criticate sau nu au fost replicate independent.
Structura
Trei întrebări, trei fire
Tot ce urmează răspunde la trei întrebări.
01
Firul 1
Memoria apei
Poate apa să păstreze o amprentă a ceea ce a atins? Termenul e jurnalistic și greșit, chiar susținătorii îl resping. Formularea corectă ar fi imprinting.
02
Firul 2
Domeniile de coerență
De ce ar oscila milioane de molecule la unison? Răspunsul propus: rezonanța într-un câmp electromagnetic de fond, care selectează ce molecule se întâlnesc.
03
Firul 3
Transferul informațional
Poate informația biologică să călătorească fără moleculă? Dacă da, un semnal poate fi înregistrat, trimis și reprodus. Fără veriga asta, nimic din rest nu stă în picioare.
Cronologie
Cine a spus ce și când
Patru nume, patru pași, din 1988 încoace.
Benveniste
Firul 1 · 1988 · Nature
Experimentul care a pornit totul
A diluat, cu dinamizare, un antigen până când preparatul era chimic doar H₂O. Pus în contact cu celule bazofile în cultură, globule albe implicate în reacția alergică, acestea se activau și eliberau histamină, ca într-o reacție alergică reală. Publicarea a produs un scandal considerabil, iar autorul a fost atacat public. Expresia „memoria apei” a inventat-o presa.
Del Giudice
Firul 2 · fizică teoretică · cu Giuliano Preparata
Domeniile de coerență
Problema de rezolvat: într-un reactor industrial moleculele reacționează în toate felurile posibile, dar în chimia viului molecula A interacționează selectiv cu B și nu cu C. Care e legea fizică ce produce selectivitatea? Răspunsul propus e rezonanța. Într-un câmp electromagnetic comun, două molecule cu frecvențe egale se atrag pe o distanță mare. Cu frecvențe diferite, se ignoră. Ca la telefon: formezi numărul potrivit și suni la Londra, fără să deranjezi pe nimeni din Paris sau Torino. Metoda e deja industrială: un fascicul laser pe frecvența unei specii moleculare o extrage din amestec. Așa se separă uraniul 235, în locul centrifugelor.
Pollack
Firul 1 · University of Washington, Seattle
A patra fază a apei
A descris o stare intermediară între solid și lichid, aproape de gel, numită exclusion zone, EZ: atât de densă încât exclude orice solut. Straturi microscopice cu geometrie hexagonală, decalate între ele, de 100 până la 200 de microni grosime. Se formează spontan la interfața dintre lichid și un solid sau aer: pe pereții unui pahar lăsat câteva ore, la suprafața apei și, la scară de metri, în apa mării. Între zona ordonată și cea dezordonată apare o diferență de potențial, în anumite montaje suficientă ca să aprindă un beculeț. Studiile au fost reluate în Italia de prof. Vittorio Elia, chimist la Università Federico II din Napoli.
Montagnier
Firul 3 · laureat Nobel pentru Medicină
Semnalul trimis la 1000 de kilometri
Secvențe de ADN bacterian și viral, suspendate în apă și diluate progresiv, ar emite unde electromagnetice de joasă frecvență, detectabile cu o bobină, dar numai sub un anumit prag de diluție. Peste acel prag, câmpurile moleculelor vecine interferă negativ și se anulează. Semnalul a fost trimis telematic de la Paris la Benevento, tocmai ca să se excludă contaminarea: internetul nu transportă molecule. La destinație, aplicat unei eprubete cu apă pură și un kit PCR, ar fi produs după câteva ore exact aceleași secvențe de ADN.
Referințe
Pe cine citim
Numele apar nominal în sursele primite de la companie. Atribuirea aparține surselor.